m[cinat \i de p[catul trufiei, ]l supune unor ]ndelungate h[r@uieli \i prigoane, de care t_n[rul se fere\te refugiindu-se din loc ]n loc, din gazd[ΓÇÖn gazd[, chiar cu sprijinul lui Micol, so@ia sa \i fiica lui Saul, \i cu al lui Ionatan, fiul regelui, de care-l leag[ o prietenie devenit[ legendar[. Saul, ]nfr_nt de Filisteni ]ntrΓÇÖo lupt[ cr_ncen[, se sinucide, dup[ care fugarul David devine, prin aclama@ie \i ungere public[, noul rege al lui Israel.
Puterea \i gloria lui David se desf[\oar[ fulger[tor. N[zuind s[ creeze un stat unitar \i independent al ]ntregului Israel, el cucere\te Ierusalimul, face din el capitala regatului \i centrul vie@ii religioase \i ]ntreprinde, biruitor, campanii militare ]mpotriva neast_mp[ra@ilor vecini, consolid_ndu-\i astfel regatul \i organiz_ndu-l printrΓÇÖo administra@ie lucid[ \i eficient[.
}ntrΓÇÖo astfel de domnie ΓÇö care, de altfel, a durat patruzeci de ani ΓÇö exist[ \i reversul medaliei. Regele comite adulter cu so@ia lui Urie, unul din lupt[torii s[i, pe care apoi ]l ucide. Mustrat de profetul Natan, ]\i pl_nge p[catul, dar din c[s[toria sa cu fosta so@ie a lui Urie se na\te Solomon, viitorul mare rege. P[catul ]ns[ nu r[m_ne f[r[ urm[ri nefaste. Necazurile regelui vin, ]n lan@, din propria sa familie. Unul din fii, Amnon, ]\i violeaz[ sora vitreg[, un alt fiu, Abesalom, ]ncearc[ sΓÇÖo r[zbune, dar e obligat s[ scape ]ntrΓÇÖun refugiu din care cu greu va fi reprimit de tat[l s[u. Aceasta ]ns[ nu-l ]mpiedic[ pe Abesalom s[ se revolte ]mpotriva regelui, oblig_ndu-l s[ p[r[seasc[ Ierusalimul \i s[ pribegeasc[ sub amenin@[ri. Se d[ lupta final[, Abesalom moare, tat[l ]l jele\te, dar toate acestea ]l sl[besc pe David, care, ]ntors la re\edin@[, se simte tot mai b[tr_n \i bolnav.
Cartea a doua se ]ncheie aici, dar nu f[r[ a anun@a, ]n fa\[, ruptura psihologic[ \i apoi politic[ dintre
